Biserica Sfânta Vineri – Nouă, Bucuresti

“..După 13 ani de existenţă, în anul 1944, capela este distrusă de bombardamentele aviaţiei străine când, în mod implicit, încetează aici şi săvârşirea slujbelor religioase.

Din fondurile rămase de la exproprierea din 1931, în anul 1937 s-a cumpărat un teren în Bulevardul Nicolae Titulescu nr. 157-161, pe care, la 14 octombrie 1940, se pune piatra de temelie a bisericii actuale, preot paroh fiind Ioan Popescu-Călineşti, decedat in anul 1961 şi înmormântat în partea de miazăzi a bisericii. Biserica a fost construită de Tiberiu Erimia din beton armat şi cărămidă, după proiectul arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet. Deşi neterminată, lucrările fiind întrerupte din cauza vremurilor vitrege, totuşi a fost dată în folosinţa cultului în anul 1944.

Lucrările au fost reluate în anul 1949, biserica fiind înzestrată cu o parte din  mobilierul necesar: străni, ancadramente pentru icoane, Sfânta Cruce din altar, sfeşnice, candelabru, icoane etc., iar, între anii 1950 – 1953, s-a efectuat pictura acestei biserici în tehnica fresco, executată de pictorii bisericeşti Ştefan Constantinescu, Gheorghe Popescu, Nicolae Stoica, Eugen Profeta, paroh fiind preotul Ion Hurduc… »

 Sursa: http://www.sfvineri.ro/istoric/

Palatul Administrativ, Campulung Muscel :1936, arhitect Dimitrie Ionescu Berechet

Sursa:

http://bwshots.blogspot.ro/2009/09/palatul-administrativ-campulung-muscel.html

Scoala Nationala "Oprea D. Iorgulescu" Campulung Muscel, o capodopera a arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet

Sursa:

https://www.facebook.com/pages/Domeniul-MUSCEL/163085767121143

Câmpulung, oraşul crucilor de piatră

Cele 37 de monumente fac din fosta capitală a Tării Românești, un caz singular în România. Realizate din calcar numulitic de Albești, folosit încă din antichitate de către meșterii pietrari, crucile votive au fost ridicate între 1576 și 1868 în vechile cartiere ale orașului, la răscrucea unor drumuri importante, iar locuitorii Câmpulungului se-nchină și acum cu evlavie când trec pe lângă ele.
Dacă treci prin Câmpulung, nu poți să nu remarci crucile mari de piatră, cu motive ancestrale, ce străjuiesc cam toate intesecțiile orașului, monumente care completează parcă, întregindu-l, aerul istoric al bătrânei urbe. Fosta capitală a Tării Românești este singurul oraș din România pe ale carui străzi au fost ridicate și înca se păstrează 37 de cruci votive din piatră la care, de mai bine de 400 de ani, oamenii se închină și-n care-și pun speranțele . “La început au existat 39 de cruci, dar sau păstrat doar 37, două dintre ele fiind distruse din secoluul al XIX-lea. Din cele rămase, 16 sunt în stare bună de conservare, putând fi văzute în cartierele Câmpulungului, celelalte aflându-se în jurul bisericilor sau pe proprietatea privată a unor localnici”, spune Călin Andrei, primarul Municipiului Câmpulung. Povestea crucilor Punct de vamă între Țara Românească şi Transilvania, Câmpulungul s-a găsit, de secole, pe unul din principalele drumuri comerciale ce legau Europa de Grecia şi Imperiul Otoman. Zeci de străduțe porneau din acest drum spre localitățile vecine orășului. În aceste răscruci de drumuri au început să fie înălțate, prin 1576, cruci mari de piatră, pentru ca trecătorii să nu se abată de la drumul cel bun. Crucea Jurământului este cel mai important asfel de monument din Câmpulungul Medieval. Originalul, datând din 1674, se află încastrat în zidul casei arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet, pe bulevardul Negru Vodă, la numărul 102. Copia acesteia, la fel de valoroasă, a fost ridicată în Piața Centrală, la 1790, de Nicolae Rucăreanu, jude în acea perioadă. “Cele două monumente sunt importante și prin faptul că, în acele vremuri, și după, conducătorii orașului medieval, juzii, după ce erau aleși și consimțiți prin procesiuni religioase la Mânăstirea Negru Vodă, veneau la Crucea Jurământului, în fața alregătorilor, pentru a jura că vor respecta legile, că vor conduce orașul corect și că vor lupta pentru respectarea și aplicarea privilegiilor pe care le aveau locuitorii, din partea domniei. Câmpulungul, oraș domnesc, fiind o localitate de munte, cu posibilități agricole limitate, era scutit de către domitor de o derie întreagă de dări (dările pentru grîu, pentru râmâtori, pentru vin, etc.) Toate aceste privilegii, bătute în piatră pe Crucea Jurământului, confereau orașului statul de localitate cu autoadministrare, similar orașelor apusene independente.” explică istoricul Ștefan Trâmbaciu. directorul Muzeului Municipal Câmpulung, profesor al Universității din Pitești. Inscripționate în slavonă și chirilică O parte din celelalte 37 de monumente sunt cruci de pârgari (un fel de deputați de cartiere), iar restul sunt cruci ridicate în principalele intersecții cu prilejul anumitor sărbători religioase, de personalități ale momentului. Textele acestor cruci sunt formate din trei părţi. Prima parte este o invocare a Sfintei Treimi, în a doua parte se pomeneşte sărbătoarea cu ocazia căreia au fost ridicate (Naşterea Domnului, Sf Nicolae etc.), iar în a treia parte sunt expuse privilegiile de scutire ale orăşenilor (privilegii de care se bucura oraşul încă de la întemeierea Ţării Româneşti şi privilegii pe care domnitorii Ţării Româneşti le înnoiau periodic sau la începutul altei domnii). “Există cruci din timpul lui MIhai Viteazul, din vremea lui Matei Basarab sau din timpul lui Constantin Brâncoveanu. Cea mai veche datează din 1576 iar cea mai recentă, din 1868. Toate ceste cruci votive, cu caracter religios, făcute din calcar numulitic de la Albeștii de Muscel, ne dovedesc nouă că meșteșugul prelucrării pietrei și calcarului este foarte vechi în zonă, iar înscripțiile în slavonă (limba de curte) și în chirilică demonstrază că vorbim despre persoanae cunoscătoare de carte.”, spune Istoricul Ștefan Trâmbaciu. “Crucilea astea vechi sunt parte din viața noastră și ne sfinţesc, fără să ne dăm seama, paşii, de fiecare dată când trecem pe lângă ele, după ce spunem, în gând, o rugăciune. Eu și copiii mei trecem, zilnic, pe lângă crucea Sfântului Nicolae, cel care ne protejează familia de ani de zile. ”, spune Marioara Dumitru, 59 de ani, localnică. 

Sursa:

http://adevarul.ro/locale/pitesti/campulung-orasul-crucilor-piatra-1_50ad55407c42d5a66393273e/index.html